Watt | |||
---|---|---|---|
Nfurmazzioni ginirali | |||
Sistema | SI | ||
Grannizza | putenza | ||
Eponimu | James Watt | ||
'N unitati basi SI | kg × m2 × s−3 | ||
Cunvirsioni
| |||
Unitati CGS | 1,0 × 107 erg/s | ||
Unitati MTS | 0,001 kW | ||
Unitati di Planck | ≈2,7561 × 10−53 PP | ||
U watt (simmùlu: W) eni la unitati di misura di la putenza di lu sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura, e pigghìa u nomu da lu matimàticu e ngigneri scuzzisi James Watt, pì lu sò cuntribbutu ntô sviluppu di la machina a vapuri.
Nu watt eni uguali a 1 joule a lu secunnu (1 J/s) ed eni uguali, 'n unitati elettriche, a 1 volt multiplicatu pì ampere (1 V × A, viri sutta pì l'usu 'n elettrutecnica) o a 1 N × m/s (newton pì metri a lu secunnu).
'N elettrutecnica si usanu comunimenti puru u voltampere (VA) e lu voltampere rìattivu (var) comu unitati di misura rispettivamenti di la putenza apparento e di la putenza riattiva.
U watt, na misura di putenza, nun va confusu cu lu wattùora e cu i relativi multipli ca sunnu na misura di enirgia (potenza × tempu). U tempu currispunni a l'enirgia prudutta da na putenza di nu watt pì un'ùora, quinni 3 600 joule. Nun apparteni a lu sistema 'ntirnazziunali di unitati di misura, 'n quantu cunteni a misura dû tempu 'n uri. Quinni na lampa ca assorbi 100 W, 'n dui ure cunsuma 200 Wh (720 000 J).