(bg) Черно море (uk) Чорне море (ro) Marea Neagră (tr) Karadeniz (ka) შავი ზღვა (ab) Амшын Еиқәа (grc) Εὔξενος Πόντος (el) Μαύρη Θάλασσα (la) Pontus Euxinus (ru) Чёрное море ![]() | ||||
![]() ![]() | ||||
Sorte | Mar interior e conca idrogràfega ![]() | |||
---|---|---|---|---|
Epònemo | Negro ![]() | |||
Parte de | Osèano Atlàntego del Nord e area marina mediterranea (it) ![]() ![]() | |||
Posto | ||||
Nasion rivaresca | Bulgaria, Zeòrza, Rùsia, Romania, Turchia e Ucràina ![]() | |||
Rente a | Republica Autonoma de Crimia Bulgaria ![]() | |||
Formà da | ||||
Emisàrio | Bosforo (it) ![]() ![]() | |||
Dati e sifre | ||||
Prodondità | 2 206 m ![]() | |||
Mezura | 1 175 (![]() màsimo: 600 ( ![]() | |||
Perìmetro | 3 400 km ![]() | |||
Àrea | 436 402 km² ![]() | |||
Àrea inportante par ła conservasion dei ozełi | ||||
Dardanelli (it) [[File:Noun Project label icon 1116097 cc mirror.svg | ||||
Identifigadore | çanakkale-strait-iba-türkiye | |||
Àrea inportante par ła conservasion dei ozełi | ||||
Bosforo (it) [[File:Noun Project label icon 1116097 cc mirror.svg | ||||
Identifigadore | bosphorus-iba-türkiye | |||
Mezure e indegadori | ||||
Vołumi | 547 000 km³ ![]() | |||
|
El Mar Negro (in bolgaro Черно море, Černo more, in rumen Marea Neagră, in ucrain Чорне море, Čorne more, in ruso Чёрное море, Čërnoe more, in jorgian შავი ზღვა, Shavi zghva, in turco Karadeniz) el xe na sesion del Osèano Atlàntego setentrional.
El so nome de ankò, in uxo dal XV sekoło, el xe propio riferio al kołor; no xe caro el motivo, ma podaria derivar da l'uxo de łe popołaxion turke de asocar dei kołori ai ponti kardinałi: el kołor negro korispondaria a el nord, donca Mar Negro staria par Mar de el Nord. Inte l'antichità el xe sta ciamà ko un mucio de altri nomi dai difarenti popołi ke ło ga navegà: se rikorda Ponto Euxin (Mar ospital) usà dai gresi antiki, e Mar Maxor usà intel' medioevo dai jenoesi e anka dai venesiani.
El xe łimitado a ovest da ła Penìxoła balkànega, a nord dal Basopian del Mar Negro, da ła Penìxoła de Krimia e da ła Penixoła de Taman, a est da ła Kaukàsia, a sud da ła Penìxoła anatołega.
El xe kołegà a sudovest al Mar de Màrmara dal Streto del Bòsforo e nordest al Mar d'Azov dal Streto de Kerc.
Sensa considerar el Mar de Azov, ke vien konsiderà da serti jeografi 'na parte del Mar Negro, łe so kalanke pì grande indando in senso orario da est łe xe: el Golfo de Burgas, el Golfo de Òdèsa, el Golfo de Karcinìt[1] e el Golfo de ła Kałamita. In kontato ko el mar ge xe anka de łe destirae de akua fortemente influensae da l'imision de akua dolse: i pì inportanti i xe i Łiman del Nistro, del Łiman Nipro-Bug[2], de Łiman de Rasim, de Łiman de Sasìk[3], e łi Łiman de Tusli.